De la experiența din America la Primăria Râșnov. Un primar care vorbește despre proiecte, dar mai ales despre oameni
RÂȘNOV. Uneori, povestea unui primar începe cu o candidatură. Alteori, începe cu orașul în care s-a născut, cu străzile pe care a crescut, cu oamenii pe care i-a cunoscut și cu sentimentul că, indiferent cât de departe te poartă viața, există un loc în care trebuie să te întorci. Pentru Horia Motrescu, acel loc este Râșnovul.
A plecat, a muncit, a cunoscut o altă lume și un alt mod de a vedea lucrurile, inclusiv în Statele Unite ale Americii, unde a lucrat ani buni în industria ospitalității. S-a întors în România și, în loc să rămână simplu spectator al administrației locale, a ales să se implice. Mai întâi ca cetățean preocupat de ceea ce se întâmplă în oraș, apoi ca membru al Consiliului Local și, din octombrie 2024, ca primar al Râșnovului.
Este un traseu care spune ceva important despre omul Horia Motrescu: nu a început administrația dintr-un birou de primar, ci de la nivelul comunității.
Iar mandatul său a venit într-un moment în care Râșnovul avea nevoie de proiecte deblocate, de administrație funcțională și de decizii care să transforme documentațiile în lucrări vizibile.
Unul dintre cele mai importante dosare este chiar simbolul orașului: Cetatea Râșnov. Restaurarea sa a trecut prin întârzieri și probleme tehnice, iar administrația Motrescu a preluat un proiect complicat, care necesita expertize, documentații și soluții pentru continuarea lucrărilor. Au fost făcute demersuri pentru expertiza tehnică, scanarea 3D, punerea în siguranță și pregătirea etapelor necesare reluării restaurării.
Nu este un proiect care poate fi rezolvat printr-o fotografie și o promisiune. Este un proiect complex, cu implicații istorice, tehnice și financiare. Tocmai de aceea, fiecare etapă administrativă parcursă contează.
La fel de importantă pentru comunitate este Casa de Cultură Râșnov. În 2026 a fost semnat contractul de finanțare pentru restaurarea, consolidarea și refuncționalizarea clădirii, cu o finanțare de 26,5 milioane de lei prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Vorbim despre o investiție care înseamnă mai mult decât o clădire reparată: înseamnă recuperarea unui spațiu important pentru viața culturală a orașului.
În paralel, administrația locală a pus în mișcare proiecte privind infrastructura rutieră și pietonală, cartierul Primăverii, modernizarea serviciilor publice, Centrul de Aport Voluntar, Centrul de Permanență, Planul Urbanistic General și infrastructura educațională.
Sunt proiecte care nu produc întotdeauna fotografii spectaculoase pe rețelele sociale. Unele dintre ele înseamnă luni de documentații, avize, licitații și proceduri. Dar administrația adevărată se face tocmai prin aceste etape.
Un alt capitol îl reprezintă mobilitatea urbană și infrastructura pentru biciclete, inclusiv proiecte pentru o rețea de aproximativ 10 kilometri, precum și modernizarea iluminatului public.
Dar există ceva ce nu apare într-un tabel financiar și nu poate fi măsurat în kilometri de asfalt: relația dintre primar și oameni.
Aici, Horia Motrescu încearcă să construiască o administrație în care cetățeanul să nu fie doar omul care vine la Primărie atunci când are o problemă, ci parte din comunitatea cu care administrația trebuie să dialogheze.
Oamenii nu au nevoie doar de un primar care știe să semneze documente. Au nevoie de un om care să-i asculte. De cineva care să înțeleagă că în spatele unei cereri există o familie, în spatele unei probleme există uneori o dramă, iar în spatele unei uși de Primărie există un om care a venit cu speranța că cineva îl va ajuta.
Omenia nu ține loc de administrație. Dar o administrație fără omenie riscă să uite pentru cine există.
Iar acesta este unul dintre elementele care definesc imaginea publică a lui Horia Motrescu: apropierea de comunitate, disponibilitatea de a asculta și preocuparea pentru problemele concrete ale râșnovenilor.
Desigur, mandatul este încă la început. Multe proiecte sunt în implementare, iar adevărata măsură a administrației va veni odată cu finalizarea lor și cu felul în care aceste investiții se vor vedea în viața de zi cu zi a orașului.
Dar există deja o diferență importantă între promisiune și etapă administrativă: proiectele au început să se miște.
Cetatea, Casa de Cultură, infrastructura, cartierul Primăverii, mobilitatea, serviciile publice și planificarea urbanistică sunt piese ale aceluiași puzzle: transformarea Râșnovului într-un oraș care își păstrează identitatea, dar care se dezvoltă modern.
Și poate că aceasta este cea mai interesantă parte a poveștii lui Horia Motrescu.
A plecat din Râșnov. A văzut lumea. A muncit în America. S-a întors. A intrat în administrație. A stat patru ani în Consiliul Local. A ascultat. A observat. A învățat. Iar apoi a ajuns primar. Nu s-a întors doar pentru o funcție. S-a întors acasă.
Iar pentru un oraș precum Râșnovul, diferența dintre un administrator și un om care simte că orașul îi aparține poate fi importantă.
Pentru că, în cele din urmă, administrația publică nu este despre scaunul primarului. Este despre ceea ce rămâne după ce primarul pleacă din birou: o stradă mai bună, o clădire salvată, un proiect finalizat, un serviciu public funcțional, un copil care are condiții mai bune și, poate cel mai important, sentimentul unui om că atunci când a bătut la ușa Primăriei a fost ascultat.
Horia Motrescu este, înainte de toate, un râșnovean care a ales să-și pună experiența în slujba orașului în care a crescut. Iar povestea mandatului său abia începe să fie scrisă.
Razvan Bujdoiu
