Ieri am postat comentariul meu şi scrisoarea exclusivă a consilierului local din Cristian, Florin Coşuleţ, cu privire la C\’Art Fest. Se poate citi şi azi, pentru aprofundare. Sau de către cei care nu sunt în temă. Aşa că, nu revin cu alte aprecieri. Doar cu câteva precizări.
Ideea festivalului nu a fost a lui Coşuleţ, ci a lui Creţu! Dar n-am ştiut, aşa am crezut. Aseară târziu, pe la 11.30, am primit un sms de la fostul consilier PNL Cristian şi actualul administrator public al Cristianului, Rareş Creţu. Care, citind articolul meu, m-a corectat cu privire la paternitatea C\’Art Fest-ului. „Cu o scurtă precizare: ideea acestui festival îmi aparţine, încă din 2010. Florin a fost doar invitat până în 2016”. I-am răspuns, tot aseară târziu: „Precizez mâine. Scuze de eroare!”. Aşa că, precizez acum. Am înţeles greşit.
Departe de mine gândul de a transfera meritele organizatorice unui singur om, chiar dacă el este artist. Cu Creţu, de altfel, am avut ieri şi o scurtă convorbire telefonică privată, cu privire la subiect. Şi la alte subiecte ale Cristianului. Mi-a promis transparenţă, pentru a beneficia de toate informaţiile. Inclusiv cele de bugetare a festivalului din fonduri publice şi sponsorizări. Apoi, l-am văzut la MixTV, ca invitat al Oneliei Pescaru şi am aflat mai multe despre ediţia din acest an. Ridicând specific din sprâncene, cunoscuta realizatoare TV l-a întrebat finuţ şi despre scrisoare, şi despre bugetarea C\’Art Fest-ului şi despre supărarea colegului retras, şi despre alte supărări. La care, Creţu, diplomat şi abil, a răspuns cu eleganţa pisicii mângâiate…
Eu, unul, tot nu m-am lămurit ce s-a întâmplat. Aşa că mă întorc la scrisoarea de ieri şi citez din autor: „Am încercat să întorc Cristianului, priceperea mea în domeniul artistic, angajându-mă în făurirea unui festival, care să aibă ținută și un conținut despre care să vorbească o lume întreagă, iar cristilovenilor să le fie de un real folos sufletesc! Mi-am pus în slujba acestei întreprinderi, ca într-un jurământ parcă, entuziasmul, relațiile și profesionalismul meu, neavând totodată nici un profit material. Subliniez, nici unul. Am participat încă de la prima ediție. La două ediții fiind director artistic”.
Mă întreb şi eu: dacă actorul Florin Coşuleţ nu a avut niciun profit material (şi îl cred!), atunci… o fi avut cineva vreun profit material? Şi cât? Mult?! Puţin?!… Trebuia să existe un profit material pentru cineva, de pe urma festivalului organizat de Primărie pentru cristoloveni (tot din banii lor!)? Şi dacă sunt persoane publice plătite pentru asta, puteau beneficia de un profit material din banii comunităţii Cristian? Sau ai Agenţiei Metropolitane Braşov? Sau ai sponsorilor bogaţi şi destui?
Eu, unul, recunosc: când e vorba de afaceri, lucrez cu profit material în orice parteneriat public-privat. De bun simţ şi justificat în acte contabile şi în conţinutul valoric al proiectelor. Aşa am lucrat şi la Cristian. Când am lucrat şi cât am lucrat, că tot au fost bârfe şi cleveteli cu privire la persoana mea. Ba chiar mi s-au tăiat din beneficiile cuvenite pe un proiect, mai mult de jumătate din drepturile angajate şi contractate (noroc că nu au fost şi facturate!). Eu nu sunt persoană aflată în poziţii sau demnităţi publice. Dar nu e vorba de mine aici.
Cu privire la o posibilă investigaţie la Cristian, ca jurnalist, domnul administrator public mi-a promis transparenţă totală. Nu doar mie, ci tuturor colegilor jurnalişti. Cu domnul primar Gicu Cojocaru încă nu am vorbit. Nici cu ceilalţi consilieri locali. Nici nu mi-aş dori un scandal public, care să impieteze buna desfăşurare a actualei ediţii şi blamarea C\’Art Fest-ului. Mai ales, că mi-am promis să mă bucur ca spectator şi de ediţia din acest an, una care se anunţă bogată şi cu nume frumoase din lumea artei şi culturii…
Şi totuşi revin. Şi iar mă întreb. Domnul Coşuleţ s-a retras sau a fost „retras”? Se motivează singur tot în scrisoare. Aşa că, mai citez un fragment: „Părăsesc astăzi corabia C’Art Fest-ului, căci despre ea este vorba, nu din proprie voință, ci împins de oameni care au considerat că e timpul să își însușească totul, acum că lucrurile au o strălucire și o traiectorie garantată”. Păi, dacă nu este din proprie voinţă, ci din cauza unor oameni „care vor să-şi însuşească totul”, mă gândesc să-i întreb în zilele următoare, cu subiect şi predicat pe oameni… Şi pe domnul primar! Şi pe domnii consilieri! Şi pe domnul administrator public! Cine, ce şi de ce… toată chestia asta?!…