În 2018 a intrat in vigoare REGULAMENTUL EUROPEAN PENTRU GESTIONAREA DEȘEURILOR, care este obligatoriu PENTRU România ca membru al Uniunii și trebuie respectat și implementat pentru a evita sancțiunile pe această temă.

Conform REGULAMENTULUI European, România trebuie să respecte următoarele rigori:

* NU MAI are voie să depoziteze la Groapa Ecologică deșeuri NESORTATE ci doar reziduurile care nu trebuie să depășească maxim 10% din TOTAL DEȘEURILOR COLECTATE.

* NU MAI POATE CONSTRUI NOI GROPI ECOLOGICE decât în cazuri extreme și doar cu aprobarea Comisariatul European de MEDIU, organism abilitat în acest sens.

* TOATE Gropiile Ecologice din EUROPA TREBUIE INCHISE. Sistemele de Colectare trebuie să aibă OBLIGATORIU: Sortare , Tratare Mecano-BIologică a fracției umede din care să obțină COMPOST ( se va utiliza în mare măsură la fertilizarea solului ). 

Deșeurile rămase trebuie reciclate pe categorii ca, plastic, lemn, textile, etc. 

Deșeurile rămase și care au capacitate energetică se pot valorifica la fabrici de ciment numai dacă acestea au sisteme de monitorizare a emisiilor pe coșurile de evacuare. 

Autoritățile locale nu au făcut aproape nimic pentru a se conforma regulamentelor europene în domeniu, ba mai mult au făcut sisteme care nu funcționează la randamentele la care ar trebui și/sau nu se încadrează în standardul minim obligatoriu. 

Datorită intereselor personale și de grup, reprezentanții autorităților au indus populației falsa idee, că dacă deșeul este luat din fața casei și dus la o groapă de gunoi s-a rezolvat problema capitolului gestionare deșeuri.

De ce a ajuns România în Infringement (sancțiune dură aplicată de UE ) în domeniul gestionării deșeurilor sunt ? 

1.Autoritățile publice locale au promovat oameni ușor de corupt și de manipulat în funcțiile care presupun decizii cu privire la Managementul Deșeurilor, singurul scop ala acestora fiind acela de a-și rezolva interesele personale sau ale grupului care i-a “împins” spre “succes”.

2.Operatorii din domeniu au decontat sume importante in ultimii ani dar nu au rezolvat problema deșeurilor conform prevederilor europene.                                                                

România a primit bani de la UE pentru acest capitol, în toate exercițiile bugetare de la aderare până astăzi, respectiv (2007 – 2013, 2014 – 2021 și 2021 – 2027), când s-a ajuns la două mari linii de finanțare (dublu față de exercițiul bugetar precedent). 

Sume primite sunt următoarele: 2021-2027 : 

Fondurile Structurale (aproximativ 32 mld Euro) și PNRR (31 mld Euro), aceste sume trebuie cheltuite după prioritățile stabilite de către Europa si anume: 

– 36 % din totalul sumelor alocate pentru MEDIU, 

– 22 % din totalul sumelor alocate pentru DIGITALIZARE și 

– restul pentru infrastructură.

Altfel spus Romania are din 32 mld Euro (FS) + 31 mld Euro (PNRR) = 63 mld Euro aproximativ din care 36% înseamnă 22 mld euro pentru MEDIU, în această sumă se află și banii necesari pentru rezolvarea deșeurilor. 

Sumele sunt alocate pentru rezolvarea acestor probleme de mediu, iar sarcina revine exclusiv Autorităților Publice Locale respectiv, Consiliile Județene și/sau Municipiile – reședințe de județe, pentru că așa se pot colecta volumele necesare pentru justificarea sistemelor mari de sortare, obținându-se un efect maxim al sumelor alocate.

Organizare proiectelor de anvengura prezentată trebui să aibă următoarea structură: 

Consiliul Județean înființează o Agenție de Dezvoltare Intracomunitară(ADI) și însărcinează  această asociație non-guvernamentală ai cărei membrii fondatori sunt DOAR Consiliile Locale componente ale acelui Județ să conceapă o Strategie de Management Itegrat al Deșeurilor (SMID). 

SMID este un plan care descrie urmatoarele: 

– Câte stații de sortare și ce capacități au; 

– Căte stații de tartare mecanico-biologică sunt necesare a se construi pentru tratarea fracției umede; 

– Câte insule de colectat gunoiul sunt necesare pentru întregul  județ; 

– Câte pubele de gunoi sunt necesare; 

– Câte utilaje pentru colectare sunt necesare;

– Cum trebuie colectat gunoiul și cum trebuie el sortat și reciclat; 

– Etc. 

Pentru că ADI-urile consiliilor județene nu au personal specializat, Consiliile Județene au fost nevoite să apeleze la Firme de consultanță care să realizeze aceste strategii (SMID-uri) și să întocmească  finalul acestor strategii – Studii de fezabilitate care sunt parte integrantă din SMID-uri, fiind de fapt componenta cea mai importantă a acestor strategii. 

Aceste SF-uri sunt documentele de baza pentru a cere finanțarea europeană., ir dacă acestea nu sunt bine făcute, șansele de a primi finanțare europeană scade considerabil. 

TOATE SF-urile SMID-urilor din ROMANIA sunt vechi, iar tipurile de tehnologii selectate atât în aceste studii de fezabilite cât si în SMID-uri sunt sigur în funcție de preferințele expertului din interiorul acelei firme de consultanță. 

Aici se vede clar un prim conflict de interese, deoarece, în cazul în care CJ în baza SF-urilor și a SMID-ului primește finanțarea, consultantul selectat anterior va întocmii caietul de sarcini pentru viitoarea licitație. 

Expertul respectiv, mai mult ca sigur va promova o technologie pe care o cunoaște, fapt ce va duce o selectare incorectă a câștigătorului. 

În trecut s-au achiziționat sisteme de sortare, taratare mecano-biologice și altele,  care azi NU FUNCȚIONEAZĂ la COTELE MINIME NECESARE IMPUSE DE EUROPA. Experții din ROMÂNIA, nu au expertiza necesară în practică, ci doar teoretică prin diplome si cursuri.

Exemple de SMID-uri care au derulat deja acțiuni negative în domeniul deșeurilor: Sector 3 București, Județul Alba, Județul Prahova și Județul Galați.

Piața de furnizori de technologie pentru sortare și tartare mecano – biologică din Europa nu este foarte mare, existând si 3 – 4 firme mari din Europa care au experiența și capacitatea de a furniza sisteme care să funcționeze și să dea randamentul necesar conform regulamentului European. 

Pentru a construi un sistem funcțional care să atingă randamentul minim necesar conform regulamentului european pașii de urmat ar trebui să fie:

Dacă CJ are SMID-ul realizat de către un consultant bun si Studiul de Fezabilitate este la zi, atunci acel CJ este eligibil pentru următoarele etape: 

1. Cere o părere de la J.A.S.P.E.R.S. –  (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) – Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în regiunile Europene, referitoare la conceptualizarea corectă a proiectului lor. JASPERS este o instituție (Europeană) care verifică proiectele mari (mature) și stabilește dacă sunt intocmite bine, dacă sunt fezabile, si dacă dau randament, astfel încât să se evite cheltuirea baniilor Europeni pe proiecte ineficiente.

2. Cere finanțarea Europeană cu avizul JASPERS. 

3. Pregătește licitația cu instruire de la JASPERS și a un caiet de sarcini corect pentru Poiectarea si Executarea SMID-ului, mai precis construcția stației de sortare și a stației de tartare mecano-biologică , dar și a altor sisteme dacă sunt justificate prin SMID. 

4. Pregătește licitația pentru Colectarea si Operarea sistemului de la punctul anterior. 

 In filozofia JASPERS, această structură dorește ca Operatorul (cel care colectează deșeul) și Furnizorul de tehnologie să participe împreună la aceste licitații. Un lucru care nu place nici furnizorului de tehnologie si nici Operatorului, pe motiv  că sunt activități diferite, ceea ce este adevărat și nu se vrea a aștepta unul după celălalt atunci când apare decontarea lucrărilor efectuate.

Procesele tehnologice pentru fracțiile umede și uscate sunt diferite și au costuri diferite de la construirea sistemelor până la operare, costuri care vor fi suportate de autoritatea locală.

Fondurile europene sunt acordate pentru construirea sistemului, adică a instalațiilor necesare pentru colectare, sortare si compostare, pentru a ușura sarcina financiară a UAT-urilor.

Costul de operare va fi suportat de către autoritatea locală după ce sistemul inițială a fost construit cu finanțare europeană.

NUMAI autoritățile publice locale la nivel județean AU dreptul să depună proiect pentru construirea SMID-ului (Strategia de management integrat al deșeurilor). 

Pentru asta autoritățile au constituit ADI-uri (Agentii de dezvoltare intracomunitară) care sunt de fapt asociații ale autorităților publice locale din respectivul județ. 

La Brașov după o lungă perioadă de timp în care NUMAI firmele loiale lui George Scripcaru au colectat dar și depozitat la o groapă de gunoi privată și NU publică au gestionat acest fenomen. 

Autoritatea locală are OBLIGAȚIA de a rezolva această problema a deșeurilor și nu poate delega acest drept, ci doar să contracteze servicii pentru îndeplinirea acestui obiectiv, serviciu de colectare, serviciu de sortare, serviciu de depozitare, etc. 

Responsabilitatea LEGALĂ chiar dacă aceste servicii sunt subcontractate rămâne EXCLUSIV la Autoritatea Publică Locală.

Grupul de interese ( George Scripcaru, Marcel Butuza, Gheorghe Sucaciu, Mihai David, Ionel Spătaru, Cornel Răhăian, Todorică Șerban, Adrian Veștea, Faur Victor, Adrian Miria, Liviu Butnariu și Bărbat Emil Muller ) care sabotează finanțarea SMID la Brașov inducând populației falsa idee că doar un operator privat poate gestiona deșeurile urmărește să obțină o afacere pe viața pentru ei dar și petru urmașii lor, încasând lunar sume mari de bani de la alegători și de la primării pentru “aranjarea” deșeurilor.

George Scripcaru, Marcel Butuza și Gheorghe Sucaciu au deja și dezvoltă afaceri în domeniul gestionării deșeurilor, care să le aducă venituri personale și să creeze monopol în acest domeniu. 

Pentru a pregăti terenul George Scripcaru a plătit mai multe  materiale de presă pe această temă în mai multe ziare locale și a indus falsa idee că el și grupul lui vor salva populația de la a fi năpădită de gunoaie.

George Scripcaru și Marcel Butuza au demarat acțiuni prin care vor să realizeze următoarele obiective: 

 1. Să construiască un sistem scump si cu costuri de operare mari, care nu va da randamentul necesar conform regulamentului European. 

2.  Sa fie singurii care sa facă acest lucru creând un MONOPOL. 

3. Să mărească costurile pentru autoritatea locală de la an la an, pentru ca prețurile serviciilor pe care numai ei le vor putea presta sa fie din ce in ce mai mari, mai ales că groapa de gunoi a Brașovului este una privată aflată indirect în proprietatea lui Marcel Butuza.

David Mihai  ( apropiat a lui George Scripcaru ) a făcut presiuni la conducerea Consiliului Județean pentru a obține delegarea serviciului de tratare mecano-biologică a deșeurilor în favoarea SC BEPCO srl – CUI 26512802. 

Dacă se va întâmpla acest lucru, deși sc Bepco srl nu deține instalații necesare tratării deșeurilor, JASPERS nu va aviza finanțarea României pe SMID. 

Marcel Butuza care gestionează din umbră SC FIN-ECO SA- CUI 14379584 l-a angajat pe Faur Victor – ginerele lui Todorică Șerban de la Consiliul Județean și vrea să obțină de asemenea delegarea serviciului de tratare pentru deșeuri, fapt ce ar duce la avizarea negativă din partea JASPERS pentru SMID. 

Marcel Butuza și Mihai David coordonați de George Scripcaru vor ca Brașovul să nu primească finanțare pe SMID, pentru ca afacerea deșeurilor să rămână la firmele lor. 

În acțiunile de presiune la adresa autorităților este folosit și Ionel Spătaru de la asociația ASUM, care se deplasează personal în diverse locuri cu impact asupra SMID pentru a demonstra că autoritățile nu sunt capabile să gestioneze problema deșeurilor, ci doar cele două firme private. 

George Scripcaru și Marcel Butuza o folosesc și pe Monica Onofrei – angajată a Gărzii de Mediu, care aproape că și-a mutat biroul la Sc Fin – Eco sa, unde se asigură că nicio altă instituție nu va veni să controleze societatea ca să-i “altereze” imaginea bună de prestator de servicii în domeniul gestionării deșeurilor. 

George Scripcaru folosește în această acțiune și ANRSC, instituție de unde apar voci care susțin prelucrarea deșeurilor de firme private și implicit pierderea finanțărilor SMID. 

George Scripcaru va prelua în scurt timp controlul ADI și va face de așa natură ca prelucrarea deșeurilor să rămână la firmele private pe care le protejează. 

Printre persoanele care au făcut oferte si presiuni indirecte asupra autorităților se regăsesc Răhăian Cornel și Bărbat Emil Muller, ambii oamenii lui George Scripcaru care au oferit un teren pentru depozit ecologic în zona Hălchiu, sabotând soluția cu teren la Prejmer. 

George Scripcaru va delega tratarea deșeurilor pe municipiu la una dintre cele două firme și astfel va sabota finanțarea SMID. SC FIN-ECO sa are în lucru un depozit de deșeuri între Prejmer și Hărman, unde probabil urmează să ascundă deșeurile tratate necorespunzător după delegarea pe care o va executa George Scripcaru în calitate de primar al Brașovului. 

SC FIN-ECO SA a premeditat blocarea autorităților în construcția unui depozit nou de deșeuri prin faptul că a obținut autorizare pentru a depozita o cantitate imensă de deșeuri la care nu se va ajunge niciodată, iar conform legii, C.J. poate construi un depozit nou, doar când groapa existentă va fi ocupată în procent de 75%. Capacitatea de depozitare reală a SC FIN-ECO SA este la jumătate față de cea autorizată, procentul de 75% aplicându-se la cea proiectată. 

Actualul primar Allen Coliban este cel care a preferat să piardă o finanțare pentru închiderea gropii de gunoi, sperând că o instanță va obliga SC FINE-ECO SA să închidă groapa pe cheltuială proprie, lucru care nu s-a întâmplat, iar acesta a fost un motiv important în instituirea infringement-ului pe Mediu la adresa României.

BĂNDOIU IULIAN – Director General Adjunct la Autoritatea Naţională de Reglementare pentru

Serviciile Comunitare de Utilități Publice – Direcția generală reglementări, autorizări sabotează finanțarea SMID – Brașov si urmează să trimită în acest sens o adresă către ADI în care să precizeze că la Brașov se impune delegarea serviciului de tratare mecano-biologică a gunoiului către operatorul privat Fin – Eco ( Marcel Butuza ), chiar dacă pentru 27 de județe a emis documente conform cărora, delegarea serviciului de tratare mecano-biologică a gunoiului nu trebuie să meargă spre operatori privați pentru că astfel se va pierde finanțarea de la UE. 

Adrian Veștea este și el împotriva finanțării SMID și a avut câteva ieșiri pro Marcel Butuza, după care a delegat această sarcină finului său Liviu Butnariu care conduce ADI și care derulează deja acțiuni de sabotare a finanțării SMID. 

Răzvan Negrea