{"id":4653,"date":"2026-03-05T02:36:25","date_gmt":"2026-03-05T02:36:25","guid":{"rendered":"https:\/\/sipanews.ro\/?p=4081"},"modified":"2026-03-05T04:53:08","modified_gmt":"2026-03-05T04:53:08","slug":"prof-univ-dr-dumitru-bortun-alienarea-parentala-ce-este-si-cum-se-manifesta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pressconnect.ro\/wp\/prof-univ-dr-dumitru-bortun-alienarea-parentala-ce-este-si-cum-se-manifesta\/","title":{"rendered":"Prof. univ. dr. Dumitru Bor\u021bun | Alienarea parental\u0103: ce este \u0219i cum se manifest\u0103"},"content":{"rendered":"

Prof. univ. dr. Dumitru Bor\u021bun<\/strong>: Mi-a pl\u0103cut foarte mult articolul dumneavoastr\u0103 despre alienarea parental\u0103<\/em> (Realitatea News, din 16 februarie 2026, https:\/\/realitateanews.ro\/alienarea-parentala-proiectul-dom-si-tati-pentru-toti-copiii-romaniei\/<\/a>). Pe de o parte, no\u021biunea exprim\u0103 \u00eenstr\u0103inarea efectiv\u0103<\/em> a unui p\u0103rinte fa\u021b\u0103 de copilul lui \u2013 fie din proprie ini\u021biativ\u0103, fie ca rezultat al unui \u0219ir de decizii gre\u0219ite, fie la ini\u021biativa celuilalt p\u0103rinte, care \u00eel scoate din universul familial \u0219i, ca atare, din universul afectiv al copilului. Pe de alt\u0103 parte, no\u021biunea exprim\u0103 \u00eenstr\u0103inarea ideologic\u0103<\/em> a unor p\u0103rin\u021bi \u2013 aten\u021bie, nu alienare mental\u0103, ci ideologic\u0103! O ideologie este un sistem de idei prin care oamenii justific\u0103 o anumit\u0103 pozi\u021bie \u00een via\u021b\u0103 (\u00een familie, \u00een institu\u021bie, \u00een societate), o anumit\u0103 opinie, o anumit\u0103 decizie sau un anumit comportament. De cele mai multe ori, acest sistem de idei are o leg\u0103tur\u0103 discutabil\u0103 cu realitatea; el exprim\u0103 mai degrab\u0103 dorin\u021bele celui care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te ideologia respectiv\u0103, fiind produsul unei g\u00e2ndiri deziderative (wishful thinking<\/em>). Mai fac o precizare: nu exist\u0103 doar ideologii politice, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de grupuri mari de oameni \u0219i de organiza\u021bii politice; exist\u0103 \u0219i ideologii ale unor bresle profesionale, ale unor corpora\u021bii sau chiar ale unor familii. Din p\u0103cate, ideologiile nu exprim\u0103 rela\u021bii obiective<\/em> dintre fenomene, ci ni\u0219te rela\u021bii tr\u0103ite<\/em> dintre oameni. Este \u0219i ra\u021biunea pentru care \u00een istoria g\u00e2ndirii sociale, ideologia a fost considerat\u0103 adesea o \u201efals\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu \u0219tiin\u021ba.<\/p>\n

Este exact cazul ideologiei \u00een care se complac mul\u021bi p\u0103rin\u021bi, care nu au o preg\u0103tire pedagogic\u0103, nu au citit niciun studiu de educa\u021bie parental\u0103 (parenting<\/em>), dar sunt convin\u0219i c\u0103 nimeni nu \u0219tie mai bine dec\u00e2t ei ce-i trebuie copilului lor, dintr-un singur motiv: e copilul lor (!). Este ca \u0219i c\u00e2nd un \u021b\u0103ran ar crede c\u0103 \u0219tie ce este un sat mai bine dec\u00e2t un sociolog rural, doar fiindc\u0103 el… tr\u0103ie\u0219te la \u021bar\u0103; sau un b\u0103utor de vin ar crede c\u0103 se pricepe mai bine la vinuri dec\u00e2t un oenolog, fiindc\u0103 el… \u00eel bea zilnic.<\/p>\n

Pentru astfel de \u00a0p\u0103rin\u021bi, nu exist\u0103 \u0219tiin\u021bele educa\u021biei \u0219i nici speciali\u0219ti \u00een cre\u0219terea \u0219i educa\u021bia copiilor; nu au dreptul la opinie nici cel\u0103lalt p\u0103rinte, nici bunicii \u0219i nici… cadrele didactice (educatori, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori, profesori). \u00cen cel mai bun caz, ei le acord\u0103 o oarecare autoritate epistemic\u0103 medicilor pediatri, mai ales \u00een situa\u021bii disperate. Este vorba de o \u00eencredere prea mare \u00een propria experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103, precum \u0219i de ignoran\u021b\u0103 cu privire la numeroasele domenii ale cunoa\u0219terii \u0219i ale specializ\u0103rii profesionale.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

R\u0103zvan Bujdoiu: Orgoliu, sau prostie?<\/strong><\/p>\n

Prof. univ. dr. Dumitru Bor\u021bun<\/strong>: Cred c\u0103 am\u00e2ndou\u0103, dar \u00een propor\u021bii diferite, de la caz la caz. De regul\u0103, orgoliul \u0219i prostia merg \u00eempreun\u0103, de unde \u0219i zicala popular\u0103 \u201eProstul nu e prost destul \/ Dac\u0103 nu e \u0219i fudul\u201d<\/em>. \u00cens\u0103 eu nu confund prostia cu ignoran\u021ba. To\u021bi suntem ignoran\u021bi, \u00een multe domenii, dar \u0219tim c\u0103 nu ne pricepem \u00eentr-un domeniu sau altul, drept pentru care punem \u00eentreb\u0103ri, lu\u0103m noti\u021be, citim. \u0102sta este comportamentul unui om de\u0219tept. \u00cemi place mult r\u0103spunsul lui Nicolae Moromete\u00a0 c\u00e2nd \u00eel \u00eentreab\u0103 tat\u0103l s\u0103u de ce cite\u0219te: \u201eCa s\u0103 \u0219tiu. \/ Ce s\u0103 \u0219tii? \/ Ce nu \u0219tiu\u201d<\/em>.\u00a0 Ori, prostul nu \u0219tie c\u0103 nu \u0219tie \u0219i nici nu vrea s\u0103 afle ce nu \u0219tie; el crede c\u0103 le \u0219tie pe toate, cel mai adesea \u00ee\u0219i supraestimeaz\u0103 experien\u021ba, priceperea \u0219i \u00een\u021belepciunea.<\/p>\n

\u00cen limbajul de specialitate al psihologiei cognitive nu se vorbe\u0219te despre prostie, ci despre \u201edogmatismul sim\u021bului comun\u201d (Gaston Bachelard): \u00eencrederea supraestimat\u0103 \u00een adev\u0103rul propriei cunoa\u0219teri, mai ales c\u00e2nd ea este ob\u021binut\u0103 printr-un contact nemijlocit cu obiectul cunoa\u0219terii (\u201edoar e copilul meu, cine s\u0103-l cunoasc\u0103 mai bine?!\u201d; \u201edoar tr\u0103iesc la \u021bar\u0103, cine s\u0103-mi spun\u0103 mie ce e un sat?!\u201d; \u201eam fost acolo, am v\u0103zut cu ochii mei!\u201d; \u201ec\u00e2nd e vorba de mine, eu m\u0103 cunosc cel mai bine\u201d). Aceast\u0103 \u00eencredere exagerat\u0103 \u00een cunoa\u0219terea direct\u0103 a unor lucruri prea complexe pentru a fi \u00een\u021belese a\u0219a, pe loc, este baza trufiei. Despre trufie \u0219tim c\u0103 este p\u0103catul capital (\u201ep\u0103catul luciferic\u201d). La cunoa\u0219terea adev\u0103rat\u0103 ajung doar oamenii smeri\u021bi, nu orgolio\u0219ii. Cred c\u0103 asta voia s\u0103 spun\u0103 Socrate c\u00e2nd afirma c\u0103 de adev\u0103r au parte doar oamenii virtuo\u0219i, adic\u0103 nu narcisi\u0219tii, nu egocentricii, nu orgolio\u0219ii). De altfel, \u00een Biblie g\u0103sim urm\u0103toarea indica\u021bie: \u201eDumnezeu st\u0103 \u00eempotriva celor m\u00e2ndri, dar celor smeri\u021bi le d\u0103 har\u201d (1Petru, 5:5).<\/p>\n

Din p\u0103cate<\/em>, p\u0103rin\u021bii din ziua de azi nu au urmat to\u021bi o \u0219coal\u0103 bun\u0103, iar dac\u0103 au urmat-o, nu \u0219i-au \u00eensu\u0219it cuno\u0219tin\u021bele necesare pentru a dob\u00e2ndi virtu\u021bile morale de care vorbeam; \u00een plus, marea lor majoritate au f\u0103cut liceul \u00een perioada crizei de autoritate a \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti, imediat dup\u0103 1989. Din p\u0103cate<\/em>, nu exist\u0103 o \u0219coal\u0103 a p\u0103rin\u021bilor, care cred c\u0103 ar trebui s\u0103 func\u021bioneze pe l\u00e2ng\u0103 fiecare unitate \u0219colar\u0103. Din p\u0103cate<\/em>, chiar dac\u0103 ar exista o astfel de \u0219coal\u0103, cred c\u0103 ar frecventa-o foarte pu\u021bini, \u0219tiind c\u00e2t de slab este apetitul pentru autoinstruire \u0219i dezvoltare personal\u0103. Din p\u0103cate<\/em>, p\u0103rin\u021bii reprezint\u0103 unul dintre obstacolele care stau \u00een calea reform\u0103rii \u0219colii rom\u00e2ne\u0219ti. Dup\u0103 cum vede\u021bi, am folosit de patru ori expresia \u201edin p\u0103cate\u201d.<\/p>\n

A\u0219adar, deocamdat\u0103 nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 constat\u0103m \u0219i s\u0103 semnal\u0103m existen\u021ba alien\u0103rii parentale<\/em>. Da, aceasta exist\u0103. C\u0103ci exist\u0103 prea mul\u021bi p\u0103rin\u021bi care se contrazic cu cadrele didactice, fiind convin\u0219i c\u0103 se pricep mai bine dec\u00e2t cei care au primit o preg\u0103tire de specialitate. Multe cadre didactice mi-au spus c\u0103 cele mai grele probleme le \u00eent\u00e2mpin\u0103 nu \u00een rela\u021bia cu elevii, ci \u00een rela\u021bia cu p\u0103rin\u021bii acestora.<\/p>\n

\u00cen plus, alienarea ideologic\u0103 a p\u0103rin\u021bilor se manifest\u0103 \u0219i \u00een raporturile dintre p\u0103rin\u021bi, unde apar rela\u021bii conflictuale, noncomunicare, divor\u021bul \u0219i, uneori, diabolizarea reciproc\u0103, violen\u021b\u0103 verbal\u0103 \u0219i fizic\u0103… p\u00e2n\u0103 la monstruoasele cazuri de femicid pe care le \u0219tim din pres\u0103 (59 de cazuri doar \u00een 2025; \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cel pu\u021bin o femeie a fost ucis\u0103 de partener sau de un fost partener).<\/p>\n

Bujdoiu R\u0103zvan: Care este cel mai bun tip de comunicare \u00eentre doi p\u0103rin\u021bi divor\u021ba\u021bi pentru a fi afectat c\u00e2t mai pu\u021bin un copil minor?<\/strong><\/p>\n

Prof. univ. dr. Dumitru Bor\u021bun<\/strong>: C\u00e2nd doi adul\u021bi responsabili au \u00eempreun\u0103 un copil sau mai mul\u021bi, ei au un obiectiv comun: cre\u0219terea copilului (copiilor). Av\u00e2nd un scop comun, vor l\u0103sa deoparte diferendele care \u00eempiedic\u0103 realizarea lui. Nu de dragul celuilalt, ci de dragul scopului. Fiind \u0219i adul\u021bi, \u0219i responsabili, nu vor intra \u00eentr-un raport de \u00eenfruntare<\/em>, ci \u00eentr-unul de confruntare<\/em>: chiar atunci c\u00e2nd au opinii diferite, c\u00e2nd nu v\u0103d la fel un anumit lucru, ei nu v\u0103d \u00een cel\u0103lalt un adversar, ci un colaborator<\/em>. Observa\u021bi c\u0103 ambele cuvinte \u00eencep cu prefixul \u201eco\u201d, pe care \u00eel g\u0103sim \u00een toate cuvintele care exprim\u0103 existen\u021ba unui lucru comun: \u201ecomunitate\u201d, \u201ecooperare\u201d, \u201ecolaborare\u201d, \u201econsens\u201d, \u201ecomunicare\u201d, \u201ecompasiune\u201d, \u201ecomp\u0103timire\u201d, \u201econvie\u021buire\u201d sau \u201ecoabitare\u201d (ra\u021biune pentru care o expresie cum este \u201ecomp\u0103timim \u00eempreun\u0103\u201d, folosit\u0103 de un personaj al lui Caragiale, este un pleonasm). \u00cen cazul confrunt\u0103rii<\/em>, elementul comun este dorin\u021ba p\u0103r\u021bilor de a ajunge la adev\u0103r sau de a g\u0103si solu\u021bia la o problem\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 cum arat\u0103 Jacques Salom\u00e9, trecerea de la \u00eenfruntare la confruntare este esen\u021bial\u0103 pentru realizarea unei comunic\u0103ri pa\u0219nice, eficiente \u0219i productive. Psihologul francez, autorul metodei E.S.P.E.R.E. (Energia Specific\u0103 Pentru o Ecologie Rela\u021bional\u0103 Esen\u021bial\u0103), consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 modalit\u0103\u021bi de exprimare:\u00a0 rela\u021bia toxic\u0103<\/em> \u0219i\u00a0 rela\u021bia s\u0103n\u0103toas\u0103<\/em>. \u00centr-o rela\u021bie toxic\u0103, partenerii folosesc \u0219antajul, amenin\u021b\u0103rile, culpabilizarea, devalorizarea \u0219i descalificarea celuilalt (\u201ee\u0219ti o mam\u0103 denaturat\u0103\u201d, \u201enu e\u0219ti bun de nimic\u201d, \u201eratatule!\u201d). \u00cen schimb, \u00eentr-o rela\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103 \u201eexist\u0103 cereri clare, propuneri deschise, invita\u021bii, refuzuri elegante, stimul\u0103ri, entuziasm, proiecte \u0219i vise comune; ea este o rela\u021bie unde sunt evitate judec\u0103\u021bile de valoare, culpabilizarea, unde se vorbe\u0219te cu cel\u0103lalt \u0219i nu despre cel\u0103lalt\u201d (Jacques Salom\u00e9, Sylvie Galland, Dac\u0103 m-a\u0219 asculta, m-a\u0219 \u00een\u021belege<\/em>, Curtea Veche, 2009, 2019). Sper c\u0103 din prezentarea celor dou\u0103 modalit\u0103\u021bi de interac\u021biune interpersonal\u0103 s-a putut extrage concluzia c\u0103 prima modalitate st\u0103 la r\u0103d\u0103cina multor divor\u021buri; o minte matur\u0103 \u0219i responsabil\u0103 va \u00een\u021belege c\u0103 nu e cazul s\u0103 continue s\u0103 comunice \u00een acela\u0219i mod \u0219i dup\u0103 divor\u021b: dac\u0103 o practic\u0103 nu a fost bun\u0103 \u00eenainte de divor\u021b, nu va fi bun\u0103 nici dup\u0103 divor\u021b. M\u0103car asta s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m din experien\u021ba at\u00e2t de traumatizant\u0103 a divor\u021bului.<\/p>\n

Bujdoiu R\u0103zvan: Cum trebuie sa ac\u021bioneze \u0219i s\u0103 reac\u021bioneze un tat\u0103 c\u00e2nd fosta so\u021bie pune toate \u201etunurile” pe el, din orgoliu, \u0219i folose\u0219te copilul de 5 ani ca arm\u0103 \u00eempotriva lui?<\/strong><\/p>\n

Prof. univ. dr. Dumitru Bor\u021bun<\/strong>: Trebuie s\u0103-i explice fostei so\u021bii exact ce am spus mai \u00eenainte: \u201eNu putem continua s\u0103 interac\u021bion\u0103m la fel ca p\u00e2n\u0103 acum, doar vezi unde au dus toate astea! Hai s\u0103 ne schimb\u0103m am\u00e2ndoi, s\u0103 schimb\u0103m rela\u021bia dintre noi, s\u0103 facem dintr-o rela\u021bie toxic\u0103 una s\u0103n\u0103toas\u0103, ca \u00eentre oameni maturi.<\/p>\n

Mi se pare interesant c\u0103 Jacques Salom\u00e9 mai nume\u0219te interac\u021biunile toxice \u201einfantilizante\u201d. Cred c\u0103, \u00een mare parte, rela\u021biile disfunc\u021bionale se explic\u0103 prin lipsa de maturitate emo\u021bional\u0103 a celor implica\u021bi. Dac\u0103 le-ar spune cineva acest adev\u0103r, s-ar sim\u021bi jigni\u021bi, l-ar respinge pe cel care vrea s\u0103-i ajute \u0219.a.m.d. De ce? Fiindc\u0103 majoritatea oamenilor nu se pot vedea \u201edin afara lor\u201d, din afara propriului ego<\/em>. Pe scurt, nu se pot vedea din afar\u0103<\/em>! Americanii numesc acest mod de g\u00e2ndire out of the box<\/em>, consider\u00e2ndu-l o form\u0103 a g\u00e2ndirii critice \u0219i creative. Orice pas pe care \u00eel facem \u00een afara propriilor prejudec\u0103\u021bi, a propriilor obi\u0219nuin\u021be, a propriilor frici, a propriei imagini de sine \u0219i a propriului orgoliu este un progres \u00een obiectivitatea cunoa\u0219terii de sine, \u00een \u00een\u021belegerea Celuilalt \u0219i \u00een interpretarea corect\u0103 a situa\u021biei de via\u021b\u0103 la care particip\u0103m.<\/p>\n

Ceea ce spun aici nu este valabil doar pentru fosta so\u021bie, ci \u0219i pentru tat\u0103l la care v-a\u021bi referit. Nu se poate ajunge la o comunicare calm\u0103 \u0219i constructiv\u0103 dac\u0103 fiecare dintre cei implica\u021bi nu \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te egocentrismul<\/em> (= perceperea \u0219i evaluarea tuturor lucrurilor doar prin prisma propriilor nevoi, interese \u0219i aspira\u021bii, incapacitatea de a se pune \u00een locul altuia). Dar \u00een mod normal, egocentrismul este dep\u0103\u0219it \u00een jurul v\u00e2rstei de 12 ani. Din p\u0103cate, mul\u021bi oameni ajung s\u0103 aib\u0103 performan\u021be impresionante \u00een diverse domenii (sport, art\u0103, IT etc.), dar \u00een planul dezvolt\u0103rii psihice generale s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 foarte fraged\u0103. Se nume\u0219te infantilism<\/em>.<\/p>\n

\u0218i tat\u0103l, \u0219i fosta so\u021bie trebuie s\u0103 se pun\u0103 fiecare \u00een locul celuilalt \u0219i am\u00e2ndoi \u00een locul copilului. Dac\u0103 sunt oameni credincio\u0219i, s\u0103 se roage fiecare pentru schimbarea celuilalt \u0219i am\u00e2ndoi pentru binele copilului. Celor care cred \u00een Dumnezeu le-a\u0219 aminti unul dintre pre\u021bioasele sfaturi pe care Apostolul Pavel le-a dat credincio\u0219ilor pentru a avea bune rela\u021bii \u00eentre ei: \u201eNu face\u021bi nimic din duh de ceart\u0103 sau din slav\u0103 de\u0219art\u0103; ci, \u00een smerenie, fiecare s\u0103 priveasc\u0103 pe altul mai presus de el \u00eensu\u0219i. Fiecare din voi s\u0103 se uite nu la foloasele lui, ci \u0219i la foloasele altora\u201d<\/em> (Filipeni, 2: 2-4).\u00a0<\/strong><\/p>\n

Bujdoiu R\u0103zvan: Care este canalul de comunicare cel mai eficient pentru a se dezamorsa implozia emo\u021bional\u0103 din care copilul pierde \u00e0 la longue<\/em>?<\/strong><\/p>\n

Prof. univ. dr. Dumitru Bor\u021bun<\/strong>: Sincer? Cred c\u0103 cel mai eficient canal de comunicare este mijlocirea Duhului Sf\u00e2nt, fiindc\u0103 nimeni nu ne cunoa\u0219te mai bine ca Dumnezeu, nici m\u0103car noi \u00een\u0219ine. Dup\u0103 ce enumer\u0103 faptele firii omene\u0219ti (preacurvia, curvia, necur\u0103\u021bia, desfr\u00e2narea, \u00eenchinarea la idoli, vr\u0103jitoria, vrajbele, certurile, zavistiile, m\u00e2niile, ne\u00een\u021belegerile, dezbin\u0103rile, certurile de partide, pizmele, uciderile, be\u021biile, \u00eembuib\u0103rile \u0219i alte lucruri asem\u0103n\u0103toare), Apostolul Pavel descrie binefacerile Duhului Sf\u00e2nt: \u201eRoada Duhului, dimpotriv\u0103, este: dragostea, bucuria, pacea, \u00eendelunga r\u0103bdare, bun\u0103tatea, facerea de bine, credincio\u0219ia, bl\u00e2nde\u021bea, \u00eenfr\u00e2narea poftelor\u201d (Galateni, 5: 22-23). F\u0103r\u0103 acest suport, implozia emo\u021bional\u0103 p\u00e2nde\u0219te pe oricine, indiferent de clasa social\u0103, nivelul de instruire, tipul de cultur\u0103, v\u00e2rsta sau sexul celui \u00een cauz\u0103. \u00cen opinia mea, convie\u021buirea<\/em> este cea mai dificil\u0103 art\u0103 din lumea omului, iar pentru asta nu ne preg\u0103te\u0219te nimeni \u00een mod special. Cu at\u00e2t mai dificil\u0103 este rela\u021bia post-divor\u021b, c\u00e2nd cei doi p\u0103rin\u021bi au ajuns s\u0103 se dezam\u0103geasc\u0103 reciproc at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t au rupt contractul pe care \u00eel semnaser\u0103 \u201ede bun\u0103 voie \u0219i nesili\u021bi de nimeni\u201d. C\u00e2nd exist\u0103 la mijloc unul sau mai mul\u021bi copii, restaurarea emo\u021bional\u0103 a fo\u0219tilor so\u021bi este un imperativ \u0219i o urgen\u021b\u0103. Trebuie s\u0103 fii cu adev\u0103rat nematurizat emo\u021bional ca s\u0103 nu \u00een\u021belegi acest lucru \u0219i s\u0103 nu faci eforturi \u00een acest sens. Dac\u0103 singur nu po\u021bi, apelezi la un psihoterapeut. \u00cen prefa\u021ba la B\u0103rba\u021bii sunt de pe Marte \u0219i femeile de pe Venus <\/em>(Vremea, 1998, 2006, 2012), John Gray spune c\u0103 a \u201ereparat\u201d peste 4.000 de cupluri aflate \u00een pragul divor\u021bului numai prin consiliere psihologic\u0103 \u2013 \u00een principal, viz\u00e2nd comunicarea \u00een cuplu.<\/p>\n

Bujdoiu R\u0103zvan: Care este tendin\u021ba \u00een societate?<\/strong><\/p>\n

Prof. univ. dr. Dumitru Bor\u021bun<\/strong>: Din p\u0103cate, \u00een ziua de azi au devenit dominante o serie de tendin\u021be care \u00eei \u00eendep\u0103rteaz\u0103 pe oameni de \u201edragostea adev\u0103rului\u201d, deci \u0219i de nevoia de cunoa\u0219tere, deci \u0219i de nevoia cunoa\u0219terii de sine; de aceea, epoca noastr\u0103 a fost numit\u0103 \u201eepoca post-adev\u0103r\u201d. Ea se caracterizeaz\u0103 prin dispari\u021bia respectului pentru fapte \u0219i pentru realitatea obiectiv\u0103. Judec\u0103\u021bile agreate sunt cele care confirm\u0103 propriile opinii, chiar dac\u0103 ele sunt ni\u0219te prejudec\u0103\u021bi lamentabile. Argumentele ra\u021bionale sunt \u00eenlocuite cu argumentele emo\u021bionale, produse ad hoc<\/em>, pentru a se ajunge la concluziile dorite (wishful thinking<\/em>). Iat\u0103 deci c\u0103 tendin\u021ba general\u0103 este \u00eenlocuirea realit\u0103\u021bii cu dorin\u021bele \u0219i renun\u021barea la reguli, inclusiv la regulile g\u00e2ndirii corecte, care odinioar\u0103 se \u00eenv\u0103\u021bau la Logic\u0103. Renun\u021barea la reguli este promovat\u0103 \u00een numele unei \u201elibert\u0103\u021bi\u201d \u00een\u021belese infantil, ca absen\u021b\u0103 a regulilor \u2013 un fel de \u201eSingur acas\u0103\u201d servit adul\u021bilor (de altfel, micul Kevin a ajuns adult \u0219i d\u0103 tonul \u00een lumea de azi). Ceea ce \u00een urm\u0103 cu 36 de ani era o glum\u0103, azi este ceva serios; ceea ce era o comedie a devenit o tragedie. De ce tragedie? Fiindc\u0103 o comunicare eficient\u0103, nonviolent\u0103 a ajuns s\u0103 fie aproape imposibil\u0103. Rezultatul? Generalizarea noncomunic\u0103rii, polarizarea societ\u0103\u021bii (din Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 \u00een Statele Unite), f\u0103r\u00e2mi\u021barea societ\u0103\u021bii \u00een publicuri autosuficiente (\u00een limbaj jurnalistic, \u201ebule\u201d).<\/p>\n

Acum \u00een\u021belege\u021bi de ce v-am vorbit de aceste tendin\u021be generale, care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een lumea de azi ca ni\u0219te curen\u021bi maritimi? Dac\u0103 mama copilului de 5 ani este contaminat\u0103 de \u201epost-adev\u0103r\u201d, sunt slabe speran\u021be ca tat\u0103l s\u0103 poat\u0103 stabili cu ea o rela\u021bie pa\u0219nic\u0103, \u00een care confruntarea s\u0103 ia locul \u00eenfrunt\u0103rii, iar comunicarea ra\u021bional\u0103 s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 discursul urii. Mai mult: dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca tat\u0103l s\u0103 fi fost educat \u00een paradigma comunic\u0103rii ra\u021bionale, ei apar\u021bin unor \u201ebule\u201d diferite \u2013 premisa unui dialog al surzilor.<\/p>\n

Bujdoiu R\u0103zvan: Cum vede profesorul Bor\u021bun explozia r\u0103zboaielor \u00eentre p\u0103rin\u021bii divor\u021ba\u021bi, miza fiind copiii?<\/strong><\/p>\n

Prof. univ. dr. Dumitru Bor\u021bun<\/strong>: Ce s\u0103 spun? Aceast\u0103 \u201eexplozie a r\u0103zboaielor\u201d se poate datora mult invocatului \u201er\u0103zboi al sexelor\u201d, pe care un autor ca \u00a0Robin Baker \u00eel consider\u0103\u00a0 un dat al condi\u021biei umane (R\u0103zboiul Sexelor. Infidelitate, conflicte sexuale si alte lupte din dormitor<\/em>, Litera, 2013). O alt\u0103 explica\u021bie ar fi natura p\u0103c\u0103toas\u0103 a firii omene\u0219ti, pe care doar o educa\u021bie religioas\u0103 o poate birui, cum ne spune acela\u0219i apostol Pavel: \u201e\u0218i voi, p\u0103rin\u021bilor, nu \u00eent\u0103r\u00e2ta\u021bi la m\u00e2nie pe copiii vo\u0219tri, ci cre\u0219te\u021bi-i \u00een mustrarea \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Domnului\u201d (Efeseni, 6:4). Dar fiindc\u0103 cei capabili s\u0103 se \u201enasc\u0103 din nou\u201d sunt prea pu\u021bini, voi opta pentru explica\u021bia mea: insuficienta maturizare emo\u021bional\u0103 a adul\u021bilor implica\u021bi, pe care am numit-o infantilism emo\u021bional<\/em>. Pe termen lung, solu\u021bia ar fi re-setarea educa\u021biei formale, acordarea unei aten\u021bii deosebite form\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii inteligen\u021bei emo\u021bionale. Pe termen scurt, cred c\u0103 fiecare dintre noi ar trebui s\u0103 medit\u0103m la sfaturile reie\u0219ite din lucr\u0103rile la care m-am referit, \u00een special cele ale lui Jacques Salom\u00e9 \u0219i John Gray (nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor am f\u0103cut \u0219i referin\u021be bibliografice).<\/p>\n

Bujdoiu R\u0103zvan: De ce o mam\u0103 de peste 40 de ani nu poate s\u0103 judece coerent \u0219i are judecata acoperita de ur\u0103 \u0219i dorin\u021b\u0103 de r\u0103zbunare, neinteres\u00e2nd-o c\u0103 love\u0219te, practic, \u00een propriul copil?<\/strong><\/p>\n

Prof. univ. dr. Dumitru Bor\u021bun<\/strong>: Aceast\u0103 mam\u0103 de peste 40 de ani este o persoan\u0103 nematurizat\u0103 emo\u021bional, a r\u0103mas \u00een etapa estetic\u0103<\/em> a vie\u021bii, specific\u0103 adolescen\u021bilor, \u0219i nu a ajuns \u00een etapa etic\u0103<\/em>, pe care un om normal o experimenteaz\u0103 o dat\u0103 cu primul loc de munc\u0103 sau o dat\u0103 cu c\u0103s\u0103toria. L-am citat pe S\u00f8ren Kierkegaard, dar pentru cei care nu l-au citit pe filosoful danez am s\u0103 fiu mai explicit. Mama respectiv\u0103 continu\u0103 s\u0103 se lase condus\u0103 de sentimente \u0219i resentimente; tabloul de comand\u0103 care \u00eei normeaz\u0103 atitudinile \u0219i comportamentul nu con\u021bine valori, ci sentimente.<\/p>\n

Ori, un pas decisiv \u00een maturizarea unei persoane este trecerea de la nivelul sentimentelor la nivelul valorilor \u0219i al principiilor. Din p\u0103cate, nu to\u021bi oamenii fac acest pas; e adev\u0103rat, valorile \u0219i principiile sunt mai abstracte, ele nu se simt, se g\u00e2ndesc \u2013 ra\u021biune pentru care Karl Popper le considera \u201eobiecte teoretice\u201d. Dar la fel de adev\u0103rat este c\u0103 \u00een \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 nu se urm\u0103re\u0219te transmiterea unor valori \u0219i principii \u2013 lucru care l-a f\u0103cut pe marele savant Solomon Marcus s\u0103 considere c\u0103 \u0219coala noastr\u0103 ofer\u0103 instruire, dar nu face educa\u021bie (Educa\u021bia omenescului<\/em>, Spandugino, 2017). Eu i-am criticat de mai multe ori pe profesorii care \u00een orele de dirigen\u021bie fac probleme de fizic\u0103, exerci\u021bii de matematic\u0103 sau de limbi str\u0103ine, \u00een loc s\u0103-i ajute pe elevi s\u0103-\u0219i formuleze un ideal de via\u021b\u0103, s\u0103-\u0219i formeze un set de valori \u0219i de atitudini. Valori morale nu, valori estetice nu, valori epistemice nici at\u00e2t (marea majoritate a absolven\u021bilor de liceu confund\u0103 cuno\u0219tin\u021ba cu opinia, id est<\/em> cunoa\u0219terea obiectiv\u0103 cu p\u0103rerea personal\u0103).<\/p>\n

Iat\u0103 de ce se poate \u00eent\u00e2mpla ca o femeie de peste 40 de ani s\u0103 nu poat\u0103 s\u0103 judece coerent \u0219i s\u0103 aib\u0103 judecata acoperit\u0103 de ur\u0103 \u0219i dorin\u021b\u0103 de r\u0103zbunare. Soarta copilului? Pentru a se g\u00e2ndi la asta ar trebui s\u0103 fie responsabil\u0103, dar responsabilitatea este o valoare<\/em>, nu un sentiment.<\/p>\n

Bujdoiu R\u0103zvan: De ce un astfel de proiect, \u201eDom \u0219i Tati\u201d, este benefic societ\u0103\u021bii actuale, ei fiind ilustr\u0103ri ale ideii c\u0103 se poate \u0219i altfel? \u00cen lini\u0219te constructiv\u0103, spre evolu\u021bia copilului…<\/strong><\/p>\n

Prof. univ. dr. Dumitru Bor\u021bun<\/strong>: Sunt \u00eentrutotul de acord cu afirma\u021bia dumneavoastr\u0103 din articolul dedicat acestui proiect: \u201e\u00abDom \u0219i Tati\u00bb vorbe\u0219te despre echilibru, responsabilitate \u0219i maturitate emo\u021bional\u0103\u201d. De asemenea, sunt de acord cu afirma\u021bia dumneavoastr\u0103 cum c\u0103 miza proiectului \u201enu este juridic\u0103, ci profund uman\u0103\u201d. Cred c\u0103 \u201eDom \u0219i Tati\u201d poate contribui la umanizarea<\/em> unor p\u0103rin\u021bi \u0219i a rela\u021biei dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii \u2013 rela\u021bie care este \u00een curs de dezumanizare \u00een multe zone ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti contemporane. Studiul de caz prezentat \u00een articolul dumneavoastr\u0103 din 18 februarie (https:\/\/realitateanews.ro\/alienarea-parentala-ca-forma-de-abuz-emotional-invizibil-analiza-psihologica-a-cazului-alina-candidatu-din-brasov\/<\/a>) ne atrage aten\u021bia asupra unor situa\u021bii \u00een care persoane alienate ideologic tind s\u0103-i sacrifice \u0219i s\u0103-i antreneze \u00een procesul dezumaniz\u0103rii<\/em> pe propriii copii.<\/p>\n

Proiectul \u201eDom \u0219i Tati\u201d poate declan\u0219a un curent de re-g\u00e2ndire a rela\u021biei cu partenerul, cu copiii \u0219i cu noi \u00een\u0219ine. Sper din toat\u0103 inima s\u0103 aib\u0103 succes, spre binele c\u00e2t mai multor copii vulnerabili.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prof. univ. dr. Dumitru Bor\u021bun: Mi-a pl\u0103cut foarte mult articolul dumneavoastr\u0103 despre alienarea parental\u0103 (Realitatea News, din 16 februarie 2026, https:\/\/realitateanews.ro\/alienarea-parentala-proiectul-dom-si-tati-pentru-toti-copiii-romaniei\/). Pe de o parte, no\u021biunea exprim\u0103 \u00eenstr\u0103inarea efectiv\u0103 a unui p\u0103rinte fa\u021b\u0103 de copilul lui \u2013 fie din proprie ini\u021biativ\u0103, fie ca rezultat al unui \u0219ir de decizii gre\u0219ite, fie la ini\u021biativa celuilalt p\u0103rinte, […]<\/p>\n","protected":false},"author":10,"featured_media":4654,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1,144,197,199,5,6,184,187,147,8,201,205,9,10,12,191,13,15,17],"tags":[],"class_list":["post-4653","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-uncategorized","category-anchetele-pressconnect","category-breaking-news","category-criminalitate-transfrontaliera","category-economic","category-editoriale","category-featured","category-food","category-gastronomie","category-informativ","category-interviurile-pressconnect","category-investigatii","category-justitie","category-local","category-politic","category-politics","category-reportaj","category-romania","category-social"],"distributor_meta":false,"distributor_terms":false,"distributor_media":false,"distributor_original_site_name":"SIPA NEWS","distributor_original_site_url":"https:\/\/sipanews.ro","push-errors":false,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/pressconnect.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/bortun-alienarea-2.jpg","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pressconnect.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4653","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pressconnect.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pressconnect.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pressconnect.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/10"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pressconnect.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4653"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/pressconnect.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4653\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4730,"href":"https:\/\/pressconnect.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4653\/revisions\/4730"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pressconnect.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media\/4654"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pressconnect.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4653"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pressconnect.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4653"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pressconnect.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4653"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}